inca o bicicleta ( ce nume vreti sa ii pun?)

E luni. Stau jumatate dezbracat in pat, e ziua mea libera dupa tura de noapte. E luni. Ma cheama un vis afara. Vad un cos cu flori. Vad capete intoarse dupa cosul meu cu flori. Vad un drum pe care nu fac zgomot. Se aude un zumzet si-un zambet. Ma imbrac si ies pe strada,unde de atata zgomot nu se mai aude nici un zambet. Eu voi face linistea mea pentru zambetul tau, i-am spus fara sa o cunosc, pentru tine.

Apare strada toata sub mine, apare o bicicleta argintie cu un cos frumos in fata.Apare si o gorna nichelata, un portbagaj in spate, cum sunt cele de la bicicleta bunicilor. Apare si un far pe dinam care de cum se face seara se transforma in bondar iar farul in licurici si se tin la roata atat de tare, colaboreaza si tipa : Sa se faca Lumina! E intradevar un vis care se face ca nu mai e vis. Se face ca era o zi cu soare, luni, si lumea toata isi descretea fruntea. Din piata Romana pana la Universitate, apoi Iancului si piata Muncii,apoi Titan cu cu gura de metrou cascata, vertiginos spre bulevardul 1 Decembrie 1918, si iata-mi blocul, iata-mi esarfa si sacoul ma asteapta. Le pun pe mine ca pe-un punct de sprijin si fac o lunga plimbare prin soare. Nu am avut flori,dar cosul e acolo. Te asteapta.

Lumea toata incearca sa intre in roata de la bicicleta

Lumea toata e fascinata de curcubeul intins pe coarnele ghidonului

Lumea toata e uluita

trista

merge pe trotuar nu pe strada asta a mea

atat de tacuta si linistita

“Sa se faca Luminaaa!”

urla licuriciul prins de spatele bondarului invartit de roata

 

5 Comments so far
Leave a comment








Leave a comment
Line and paragraph breaks automatic, e-mail address never displayed, HTML allowed: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <code> <em> <i> <strike> <strong>

Name (required)

E-mail (required)

URI

Your Comment